Livrările de gaze naturale rusești către Europa prin gazoductul TurkStream, prin care este alimentată și piața din România, în special în vederea reexportării, au atins în iulie al doilea cel mai mare nivel lunar de la lansarea sa.
Prețurile gazelor de pe piețele spot au coborât săptămâna trecută sub cel reglementat, de 150 lei/MWh, la care producătorii interni sunt obligați să-l practice în raport cu furnizorii autohtoni în vederea acoperirii consumului casnic și cel al producătorilor de energie termică (PET-urilor), în urma umplerii depozitelor existând un surplus de gaze pe piața internă. Și volumele tranzacționate au crescut, existând zile în care aproximativ o treime din producția internă vânzându-se pe aceste piețe.
Umplerea depozitelor de înmagazinare gaze autohtone încă din prima parte a lunii octombrie și gradul ridicat de înmagazinare din Ungaria au înjumătățit importurile de gaze efectuate de România via Bulgaria începând cu această lună.
Companiile maghiare au importat în luna iunie peste 2 TWh de gaze din România, un volum record, în timp ce exporturile către companiile românești au scăzut la doar 84 GWh, cel mai redus nivel din ultimul an. O cantitate mai redusă a fost înregistrată ultima dată în septembrie 2022, relevă date analizate de Profit.ro.
Prețul spot al gazului a urcat din nou peste 150 lei/MWh pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) ca urmare a cererii venite din partea Ungariei, care în prezent importă gaz din România la peste 95% din capacitatea tehnică de transport, și care compensează nivelul scăzut al consumului intern.
Importurile de gaze efectuate de companiile românești sau de traderi s-au dublat marți față de media ultimei săptămâni, rezultat al reluării livrării de gaze rusești în urma încheierii reviziei gazoductului Turk Stream. Exporturile către Ungaria au explodat la rândul lor, la un maxim istoric, de 68,9 GWh/zi, cu numai 4 GWh sau 5% sub capacitatea tehnică de transport prin punctul de interconectare de la Csanadpalota, de 73 GWh/zi.
Moldovagaz, divizia de peste Prut a gigantului rus de stat Gazprom și cel mai mare furnizor de gaze naturale din Republica Moldova, a anunțat că a cerut clienților săi să își reducă consumul, cel puțin temporar.
Acest lucru s-a întâmplat în urma unei investigații a Comisiei Europene, care suspecta compania românească de stat de "întârzierea strategică" a lucrărilor de dezvoltare a interconectărilor cu sistemele de transport de gaze naturale vecine, de natură să blocheze exporturile românești de gaze.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, controlat de stat prin Secretariatul General al Guvernului, riscă să fie obligat să plătească o amendă de 4% din cifra de afaceri anuală în urma unei investigații a Consiliului Concurenței, declanșată la sesizarea DIICOT, cu suspiciuni de încălcare a legislației românești și europene privind concurența în cadrul mai multor licitații de atribuire a unor contracte de executare de lucrări de racorduri de gaze și modernizare de instalații organizate de Transgaz în 2011.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, continuă să rămână opac cu privire la relația cu Ucraina, șeful companiei, Ion Sterian, spunându-i public astăzi premierului Ludovic Orban că îi va prezenta situația în această privință doar în absența presei, întrucât este vorba de "informații confidențiale".
Ucraina este una dintre principalele rute prin care gazele rusești ajung la consumatorii din Europa, însă finalizarea și punerea în funcțiune a proiectelor de gazoducte Nord Stream 2 și TurkStream ale Gazprom ar reduce masiv volumele tranzitate prin conductele ucrainene. Anul trecut, gigantul rus de stat Gazprom a furnizat Europei peste 200 miliarde metri cubi de gaze, volum din care aproape 45%, respectiv 87 miliarde mc, a fost livrat prin intermediul Ucrainei, generând încasări de circa 3 miliarde dolari la bugetul de stat al Kievului.
Ideea a fost exprimată de directorul executiv al gigantului de stat ucrainean Naftogaz, Iuri Vitrenko, după ultima rundă de negocieri tripartite Ucraina-Rusia-Comisia Europeană pentru semnarea unui nou acord de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina. Cel în vigoare expiră la finalul acestui an. Discuțiile, purtate luni, nu au ajuns la nici un rezultat și vor fi reluate în ultima parte a lunii viitoare.
Operatorul de transport de gaze naturale al Ungariei, FGSZ, subsidiară a grupului MOL, a inaugurat noua stație de comprimare de la punctul de interconectare cu România de la Csanádpalota, investiție care este parte a proiectului conductei internaționale BRUA și care, de anul viitor, va majora capacitatea de import de gaze a Ungariei la 1,75 miliarde metri cubi pe an.
Transgaz și-a îndeplinit cu o întârziere de 5 luni unul dintre angajamentele investiționale asumate față de Comisia Europeană, de majorare a capacității de export și tranzit de gaze naturale a României, angajament asumat în cadrul unei investigații declanșate de Bruxelles, care suspectează compania de stat de "întârzierea strategică" a lucrărilor, de natură să blocheze exporturile românești de gaze.
Întrebați dacă Ramona Mănescu, actualmente ministru de Externe, a fost numită în funcție în urma unui concurs sau prin altă modalitate, reprezentanții Transgaz au răspuns doar că "În conformitate cu Actul Constitutiv al SNTGN TRANSGAZ SA, numirea în funcții de conducere se face de către Directorul General al societății".
Anunțul vine ca o surpriză majoră, în condițiile în care, cu doar circa o lună și jumătate în urmă, Transgaz își reafirma public angajamentul de a finaliza lucrările la BRUA I până la sfârșitul lui 2019. Același angajament fusese reafirmat atunci și de ministrul Economiei, Niculae Bădălău.